Renumitul psiholog Gabor Mate, unul dintre cei mai apreciați specialiști în dependență de peste Ocean, vorbeste despre utilizarea dispozitivelor electronice de către copii si despre cum acestea le provoacă dependență. Se declara complet impotriva utilizarii lor de catre copiii aflati in primii ani de viata.
“…Mediile digitale pot fi introduse in viata copilului atunci cand parintii pot pastra controlul asupra lor. Cand mediile digitale preiau controlul si copilul are aceasta relatie de dependenta, copilul nu este pregatit pentru asta.
Deci noi spunem:
1. Nu le introduceti prea devreme.
2 Aveti grija in permanenta si veti pastra controlul…”
In ultimii ani apar tot mai multe studii care demonstrează ca timpul petrecut in exces pe ecrane creste riscul depresiei la adolescenți si al comportamentelor suicidale.
Cat timp ar trebui sa petreacă adolescenții in fata ecranelor?
O ora, maximum doua, de utilizare a ecranelor in timpul unei zile sunt absolut suficiente. Tot ce depășește acest timp este exces si aduce cu sine riscuri serioase: de natura postulară, oftalmologica, metabolica, respiratorie si iată ca mai nou psihologica si chiar psihiatrica.
Părinții ar trebui sa fie conștienți de pericolul din propria lor casa.
Recunosc ca in acest articol ma departez usor de sfera mea de activitate (recuperarea medicala) si intru intr-o zona in care nu am expertiza. Imi permit sa abordez acest subiect din perspectiva de parinte ingrijorat de efectele: scolii on line, pandemiei, izolarii sociale, sedentarismului, dependentei tot mai evidente a tinerilor de dispozitivele electronice etc. Astfel am descoperit aceste informatii si vreau sa le redau catre alti parinti interesati si ingrijorati de acest aspecte din viata copiilor lor.
Profesorul Twenge, împreună cu o studenta absolventă a SDSU Gabrielle Martin și colegii Thomas Joiner și Megan Rogersde la Universitatea de Stat din Florida, au analizat datele chestionarelor de la peste 500.000 de adolescenți din Statele Unite ale Americii găsite în două sondaje anonime, reprezentative la nivel național, care au fost efectuate din 1991. Ei au analizat, de asemenea, statisticile sinuciderilor păstrate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.
Ei au descoperit că rata de sinucidere a fetelor cu vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani a crescut cu 65% între 2010 și 2015, iar numărul de fete care se confruntă cu așa-numitele „rezultate legate de sinucidere” – simțindu-se fără speranță, gândindu-se la sinucidere, planificarea sinuciderii sau încercarea de sinucidere. — a crescut cu 12 la sută. Numărul de fete adolescente care raportează simptome de depresie severă a crescut cu 58 la sută.
Dar aceleași sondaje îi întreabă pe adolescenți cum își petrec timpul liber, iar între 2010 și 2015, adolescenții au petrecut tot mai mult timp cu ecranele și mai puțin timp participând la alte activități.
Cercetătorii au revenit la date și au căutat o corelație statistică între timpul petrecut pe ecran și simptomele depresive și rezultatele legate de sinucidere. Ei au descoperit că 48% dintre adolescenții care au petrecut cinci sau mai multe ore pe zi pe dispozitive electronice au raportat cel puțin un rezultat legat de sinucidere, comparativ cu doar 28% dintre cei care au petrecut mai puțin de o oră pe zi pe dispozitivele lor.
Simptomele depresive au fost, de asemenea, mai frecvente la adolescenții care au petrecut mult timp pe telefoane și tablete. Descoperirile sunt în concordanță cu studiile anterioare care au legat petrecerea unui timp indelungat pe rețelele sociale de sentimentul de nefericire si angoasa.
Cercetătorii au descoperit ca exista o corelație între utilizarea telefoanelor inteligente și depresie. Cu cât adolescenții petrec mai mult timp pe telefoane, cu atât sunt mai deprimați.
Utilizarea excesivă a telefoanelor inteligente declanșează un alt comportament care joacă un rol în depresie: privarea de somn, care a fost legată de tulburări de dispoziție, idei suicidale și tentative de sinucidere.
În comparație cu zilele de dinaintea telefoanelor inteligente, adolescenții se izolează datorită tehnologiei. Aceasta nu este o noutate pentru părinții care au crescut într-o epocă diferită.
Adolescenții din ziua de azi petrec mai mult timp în fața unui ecran în loc să se întâlnească unii cu alții – întâlnirile virtuale au luat locul patinoarelor, pistelor de bowling, terenurilor de baschet, piscinelor și locurilor de adunare de diverse feluri.
Studiile arată că aceste schimbări în comportamentul și stările emoționale ale adolescenților s-au produs destul de brusc în jurul anului 2012, care coincide cu anul în care procentul adolescenților cu telefoane inteligente a crescut cu peste 50% pentru prima dată.
Între timp, ratele depresiei și sinuciderii adolescenților au explodat din 2011. Și acum, cercetările arată că trei din patru adolescenți dețineau un telefon inteligent până în 2017.
Din păcate, adolescenții zilelor noastre, atât de dependenți de telefoanele lor inteligente și de întâlnirile online, sunt in mod clar, mai nefericiți decât generațiile anterioare.
In contrapartida, s-a descoperit, de asemenea, că petrecerea timpului departe de dispozitivele cu ecran – de exemplu, implicarea în interacțiuni sociale în persoană, practicarea regulata a sportului și exercițiilor fizice, efectuarea temelor sau participarea la slujbe religioase – a fost legată de o scadere a incidentei simptomelor depresive și a tendintelor sinucidale. Descoperirile fiind publicate în revista ClinicalPsychologicalScience .
Profesorul Jean M. Twenge de la SanDiego State University, a spus că limitarea timpului pe ecran la una sau două ore pe zi ar intra statistic în zona sigură pentru utilizarea dispozitivului.
De fapt, adolescenții care petrec trei sau mai multe ore pe zi absorbiți de o realitate virtuală își cresc riscul de sinucidere cu peste 30 la sută.
BUUUUUUN!
Toata povestea de mai sus se întâmpla si se discuta înainte de pandemie… Ce se întâmpla după… e tăcere… e drama…
Daca in timpul scolii clasice un elev petrece aproximativ 1000 de ore pe an in pozitia sezanda la scoala, imaginati-va cate ore petrece un copil, acum in perioada scolii online: aproape dublu.
Problema este ca daca mobilierul unde isi petrece aproape intreaga zi nu este adaptat morfolologiei copilului, acesta va dezvolta rapid obiceiuri posturale proaste, care in timp vor genera diverse patologii musculo- scheletale, oftalmologice etc.
Observam deja din anii anteriori ca inca la varsta de 11 ani , existau deja multi copii care se plangeau de dureri de spate si ca durerea posturala lombara o intalneam chiar si la copii mai mici, de 8-9 ani.
Imaginati-va asadar ca pe fondul acestor slabiciuni am instalat in viata scolarilor nostri un nou sistem de invatare, care implica mai mult sedentarism si stat pe scaun in tot felul de pozitii vicioase.
Asigurati-va ca micutul dumneavoastra sta corect in timpul lectiilor
Poate ca mai mult decat un adult, un copil, aflat in plina dezvoltare, are nevoie de un spatiu de lucru configurat conform morfologiei lui.
Este foarte important sa diferentiem clar spatiul de joaca de spatiul de invatat in camera copilului sau in apartamentul familiei.
Aspecte de luat in seama:
Scaunul: alegeti un scaun fix sau blocati-l in cazul in care este mobil. Sezutul copilului trebuie sa vina in contact cu spatarul scaunului in timpul lectiilor.
Asigurati-va ca antebratele copilului se odihnesc pe suprafata de lucru la un unghi de 90 de grade cu bratele , iar umerii raman intr-o pozitie relaxata.
Daca este necesar puteti adauga o perna pe scaun pentru a corecta inaltimea copilului in raport cu suprafata de lucru.
Talpile trebuie sa se odihneasca plate pe podea, copsele orizontale, paralele cu solul, pastrand un unghi al genunchilor de aprox 90 de grade. Daca acest lucru nu este posibil puteti aduga un suport pentru picioare/ o cutie de carton/o carte mai groasa etc.
Asigura-te ca ecranul computerului este pozitionat in fata copilului, la aprox 50 cm distanta. El trebuie sa poata atinge ecranul atunci cand extinde bratul in fata.
Partea de sus a ecranului sa fie la inatimea fruntii copilului, astfel incat, acesta sa nu fie nevoit sa ridice sau sa coboare capul pentru a urmari ecranul cu privirea. Capul copilului trebuie sa fie într-o poziție naturală, în linie cu coloana vertebrală. Va lucra din față (ecranul nu trebuie să fie asezat in lateral).
Reglați corect contrastul și luminozitatea ecranului (fără strălucire), utilizați culori ușor de diferențiat (fundal alb, litere negre, în afară de cazurile speciale de deficiențe vizuale).
Planul de lucru trebuie să fie bine orientat: iluminarea din stânga pentru dreptaci și invers pentru stângaci.
Ecranul trebuie sa fie perpendicular pe fereastra si nu trebuie sa cada lumina direct pe el. Pentru momentele din zi foarte insorite (luminoase) e bine sa putem filtra lumina care patrunde pe fereastra cu ajutorul perdelelor sau a jaluzelelor.
Tastatura si mouse-ul trebuie sa fie adaptate morfologiei copilului. Asigurati-va ca intre mouse si tastatura nu este o distanta mare si ca acestea sunt usor accesibile atunci cand copilul are antebratele sprijinite pe birou.
Si nu in cele din urma PAUZE: la 30 de minute trebuie sa schimbe pozitia, la 50 de minute se va ridica de pe scaun pt cateva miscari de inviorare si o pauza obligatorie de ecran de cateva minute, pentru a odihni ochii si mintea.
Nu cu mult timp in urma, parintii erau preocupati de gestionarea greutatii ghiozdanului, pozitia micutilor in banca, timpul petrecut de acestia in fata ecranelor si angrenarea lor in activitati fizice.
Aproape peste noapte copiii au fost predati in fata ecranelor si abandonati intr-un stil de viata complet sedentar. Cateva ore pe zi de scoala online (nr de ore de scoala creste proportional cu varsta), alte cateva ore de teme, de cele mai multe ori tot in fata ecranului si evident relaxare tot in fata ecranelor (retele de socializare, TV-seriale/emisiuni preferate, jocuri pe calculator etc).
A disparut zbenguiala din pauze, parcurgerea zilnica a drumului la si de la scoala, urcatul si coboratul scarilor blocului de cel putin o data pe zi, urcatul si coboratul scarilor scolii cel putin o data pe zi, excursiile/drumetiile cu scoala etc.
Nu e de gluma!
Sedentarismul si timpul indelungat petrecut in fata ecranelor, lucreaza in detrimentul copiilor nostri pe tacute.
Daca nu intervenim la timp, efectele nocive asupra sanatatii micutilor, pot fi greu de stopat si corectat sau pot deveni chiar ireversibile.
Aici discutam de:
probleme oftalmologice
obezitate
boli cardio-vasculare
dezechilibre hormonale
deformari ale coloanei vertebrale
scaderea stimei de sine
dezechilibre psiho-emotionale etc
Ce e de facut?
In primul rand trebuie constientizat ca implicarea parintilor in combaterea acestor efecte negative este imperios necesara. Trebuie stabilite reguli si limite clare in programul zilnic al copilului.
5 idei simple Antisedentarism in perioada de Scoala Online
Trezirea cu o ora inainte de inceperea cursurilor, pentru a avea suficient timp pentru aerisirea camerei, toaleta de dimineata, servirea micului dejun, inviorarea de dimineata timp de cel putin 5-10 minute si pregatirea biroului de lucru.
Recomand ca in fiecare pauza sa se deconecteze din fata ecranului, sa se ridice de pe scaun si sa faca un mic programel de exercitii fizice. Totusi sa impunem acest lucru ar insemna sa fim complet nerealisti. Pauzele sunt momentele in care colegii comunica intre ei diverse aspecte legate de scoala, de ora care tocmai s-a incheiat sau ora care urmeaza. Evident ca aceasta comunicare este esentiala pentru buna lor dezvoltare. Ei trebuie totusi sa functioneze ca un colectiv, sa fie uniti, solidari si ma bucur sa observ ca acest lucru se intampla. Ii vom incuraja, totusi sa-si petreaca pauzele intr-o maniera cat mai activa din punct de vedere fizic.
Recomand amenajarea unui colt/spatiu dedicat miscarii si relaxarii active in camera sau in apartament. Incercati sa-l dotati cat mai atractiv: o saltea, o mingiuta, o jucarie de plus preferata, o banda elastica etc.
Dupa scoala si parcurgerea temelor, in functie de timpul dumneavoastra liber nu ezitati sa iesiti impreuna la plimbare afara. Ideal ar fi sa petreceti timp de calitate impreuna, plimbandu-va cel putin o jumatate de ora pe zi.
Postere lipite in camera cu diverse tipuri de exercitii usor de executat in pauzele scolare: genuflexiuni, sarituri, abdomene, rotirea umerilor, a bratelor etc
Recomand parintilor sa se asigure ca micutii lor petrec cel putin o ora pe zi de miscare fizica dinamica. Parintii trebuie sa tina cont de faptul ca desi miscarea fizica este indispensabila copiilor, ea trebuie sa ramana o placere pentru micuti lor si nu o corvoada.
tel: 0723026869 