Maladia Haglund

Durere in spatele calcaiului

Este o crestere osoasa a tuberozitatii postero-superioare a calcaneului, la nivelul insertiei tendonului lui Ahile. Denumirea este data de chirurgul ortoped suedez, Patrick Haglund, care a descris-o în 1928. Nu este o boală strict vorbind ci este mai degraba un sindrom.

Mai este denumita si exostoza retrocalcaneana sau sindromul Haglund sau bursita retroahileana sau apofizita retrocalcaneana.

Simptome:

• tumefactie in spatele calcaiului (bursita retro si/sau preahileana)
• tegumentul poate fi inflamat si ingrosat (inflamatie)
• durere care se accentueaza la mers sau apare atunci cand pacientul este incaltat.
• palpare dureroasa uneori.

Diagnostic:

Diagnsticul se pune in special, in urma examenului clinic, completat de:

RX laterala: evidentiaza tuberozitatea calcaneana insotita, cel mai adesea de un pes cavus.

Ecografie: poate evidentia o bursita sau revarsat local, microcalcifieri la nivelul tendonului etc.

RMN: rar necesara. Prezinta o imagine mai amanuntita a tendonului ahilean.

Tratament

Conservator:

• In primul rand este imperios necesar a se renunta la pantofii cu staif rigid sau prea ingusti. Se recomanda purtarea unei incataminete cat mai comode, flexibile si care sa permita atasarea unor sustinatori plantari personalizati.

• AINS

• KinesioTape

• Crioterapie

• Kinetoterapie: Stretching la nivelul tend ahilean, fascia plantara, eliberare miofasciala etc

Chirurgical

Tratamentul chirurgical este rezervat pentru cazurile severe, care nu raspund la tratamentul conservator.

Boala Artrozica – generalitati

Boala artrozica este o afectiune degenerativa a articulatiilor, caracterizata prin degradarea cartilajului ce imbraca extremitatile osoase.

Cartilajul este un tesut conjunctiv, bogat in colagen. El protejeaza extremitatile osoase si faciliteaza miscarea la nivel articular.

Rolul cartilajului este completat de membrana sinoviala, ce imbraca articulatia.
Cartilajul are de asemeni rol de amortizor. Prin structura sa puternica si flexibila poate prelua socurile, reusind sa repartizeze in mod egal fortele la nivel articular.
Cartilajul este compus din apa intr-un procent covarsitor, colagen si diferite proteine care formeaza o retea care se impregneaza cu lichid sinovial asemeni unui burete.
Toate acestea asigura atat elasticitatea cat si rezistenta articulara.
Cartilajul contine de asemenea si celule specializate – condrocite, care asigura o regenerare permanenta.

Simptome

Durerea – cel mai pregnant simptom. Variaza in functie de severitate. Prezenta la miscare. In cazurile severe intalnita si la repaus.

Redoare matinala articulara – dispare de obicei in 20-30 min.

Crepitatii articulare – cauzate de suprafetele articulare neregulate

Tumefiere ocazionala articulara

Deformare articulara

 

Diagnostic           

Examenul clinic este completat de examenul radiografic ce pune in evidenta ingustarea spatiului articular, prezenta osteofitelor marginale, osteoscleroza subcondrala etc.

Factori favorizanti

Varsta: persoanele trecute de 60 ani.

Factori ce tin de stilul de viata: excesul ponderal, sedentarismul

Traumatisme

Suprasolicitari mecanice repetate

Dezechilibre biomecanice

Articulatii afectate

Cel mai adesea artroza se instaleaza la nivelul coloanei vertebrale, a articulatiei soldului, genunchiului, interfalangienelor distale si proximale ale mainii, la articulatia trapezo- metacarpiana a policelui si metatarso-falangiana a halucelui.

Tratament

Obiective:

1. ameliorarea sindromului dureros
2. reducerea procesului inflamator si a efectelor generate de acesta
3. incetinirea procesului degenerativ artrozic
4. prevenirea limitarii articulare / imbunatatirea functiei articulare/ evitarea instalarii  atitudinilor vicioase
5. cresterea tonusului muscular la nivel supra si subiacent articulatiei afectate
6. imbunatatirea functiei de coordonare, control si echilibru

Mijloace terapeutice

In alegerea schemei de tratament se va tine cont de etapa de evolutie a artrozei si de afectiunile interconexe existente.

FIZIOTERAPIE: curenti de joasa si medie frecventa, ultrasunetul, laser-terapia, galvanizarile etc

KINETOTERAPIE, HIDROKINETOTERAPIE:

•  exercitii izodinamice cu sau fara rezistenta, exercitii izometrice in vederea imbunatatirii tonusului muscular si a echilibrului dintre muschii agonisti si antagonisti

 

• tractiuni, posturari realizate manual sau cu ajutorul unor montaje de scripeti (etc) in vederea imbunatatirii functiei articulare, combaterea redorii articulare etc.

TERAPIE MANUALA

TERMOTERAPIE: aplicatii locale sub forma de parafina, perna electrica, saculeti cu sare incalzita etc.

 

MEDICATIE ANTIINFLAMATORIE

In cazuri extreme, se poate indica interventie chirurgicala ortopedica de protezare, in special pentru articulatia genunchiului si a soldului.

 

 

 

 

 

 

 

Tendinita Peroneala

Tendinita peroneala este inflamatia unuia sau a ambelor tendoane peroneale.

Anatomie

M.Lung Peronier este situat superficial si are originea:

• pe fata antero-laterala a capului fibulei
• condilului lateral al tibiei
• fascia gambei
• capsula articulatiei tibio-fibulare

Insertia:

• la nivelul tuberculului metatarsianului 1 si cuneiformele intermediar si medial

Inervatie:  N. Peronier Superficial

Actiune:

• cel mai important muschi pronator
• abductie si rotatie lateral picior
• flexor plantar
• mentine bolta plantara

M. Scurt Peronier situat sub m.Lung Peronier si are originea:

• in jumatatea distala a fetei laterale a tibiei
• septul intermuscular anterior
• septul intermuscular posterior.

Insertie :

• impreuna cu tendonul M. Lung Peronier, inconjura posterior maleola fibulara si se insera pe tuberozitatea metatarsianului 5

 

Inervatie: N. Peronier Superficial

Actiune:

• flexie plantara picior
• abductie si rotatie lateral picior
• prin ridicarea marginii laterale a piciorului aplatizeaza bolta plantara

Ambele tendoane inconjura posterior maleola fibulara fiind adapostite la acest nivel de retinaculum peronier.

Simptome:

1. durere la nivelul maleolei externe,  cu urmatoarele caracteristici:

• se intensifica in timpul miscarii si scade la repaus
• prezenta la palparea tendoanelor peronierilor
• prezenta la inversia pasiva sau eversia piciorului impotriva rezistentei.

2. inflamatie retromaleolara

3. tensiune si rigiditatea.

 

Cauze

• alergarea pe teren accidentat care forteaza piciorul in eversie pe perioade lungi de timp.
• folosirea excesiva a tendoanelor peronierilor, intalnita in special in randul baschetbalistilor si a dansatorilor
• lipsa incalzirii sau incalzire inadecvata
• dezechilibru musculo-ligamentar
• tehnica incorecta de alergare etc

Tratament

Repaus – este obligatorie intreruperea activitatii sportive pentru cateva saptamani, pana la refacerea tendoanelor afectate.

Imobilizarea – poate fi necesara in anumite situatii

Mentinerea unei pozitii antideclive (piciorul ridicat), in special in primele zile.

Gheata – niciodata in contact direct cu tegumentul ci infasurata intr-un material textil (prosop). Aplicatii de 15-20 min, la doua – trei ore distanta.

AINS

Fiziokinetoterapie

Ultrasunet

Laserterapie

TENS

Terapie manuala

Kinesio-Tape

Stretching

Exercitii de tonifiere a Mm Peronieri

Cresterea mobilitatii la nivelul gleznei

In cazurile severe se poate interveni chirurgical.

 

Perioada de recuperare poate dura 4-6 saptamani pana la 4 luni.

 

 

 

 

 

Sindromul Piriform

Este un sindrom dureros cauzat de compresia nervului sciatic la nivelul muschiului piriform (piramidal). Se manifesta prin aparitia unei dureri la nivelul regiunii fesiere, insotita de amorteala si parestezii pe traiectul nervului sciatic.

Anatomie-M. Piriform

Poarta aceasta denumire deoarece are forma unei pere.

Origine: la nivelul vertebrelor S2-S4 si la nivelul fetei ventro-laterale a sacrului

Insertie: trohanterul mare, in fosa piriforma

Actiune:

Rotator extern al femurului, Abductor si Flexor – cand ia punct fix pe sacru.

Retroversie bazin – cand ia punct fix pe femur.

Cauze sindrom piriform

• traumatism direct la nivelul regiunii fesiere
• miscari repetitive la nivelul soldului si a membrului inferior (mers sau alergari pe distante lungi, stretching prea agresiv, etc)
• sedentarism, in special cu mentinerea pozitiei de stand in sezut pe perioade indelungate.
• trecerea brusca de la o viata sedentara la un stil de viata activ, cu practicarea de exercitii fizice intense.
• excesul ponderal si tensiunea crescuta la nivelul musculaturii bazinului, intalnita in sarcina.
• musculatura fesiera slaba, subluxatia art Sacroiliace.
• dezechilibru musculo-ligamentar, tulburare de statica posturala

Simptome

Durerea

• apare brusc sau gradual
• localizata la nivelul regiunii fesiere
• poate iradia pe traiectul N. Sciatic
• prezenta in pozitia stand pe scaun (dificultate de a sta la birou, computer, la volan etc)
• se exacerbeaza la ridicarea si cararea greutatilor

 

Diagnostic

Examen clinic :

Testul Fair: cu pacientul in decubit heterolateral, se va executa flexia, adductia si rotatia interna a articulatiei coxofemurale.  Testul este pozitiv la aparitia durerii la nivel fesier.

Manevra Freiberg

Pentru ca de foarte multe ori sindromul piriform se poate confunda cu alte afectiuni este foarte necesar a se face diagnostic diferential cu urmatoarele:

Afectiuni ale soldului: bursita, tendinite, artroza, sacroileita etc

Afectiuni ale nervilor din zona articulatiei coxofemurale: hernia de disc, sciatalgia, discopatie vertebro-lombara etc

 

Tratament

Fizioterapie:

• Ultrasunete
• Laser
• Curent T.E.N.S.

Stretching (m. Piriform, m. Psoas, musculatura ischiogambiera)

 

Tehnici de eliberare miofasciala

Antiinflamatorii nesteroidiene

Miorelaxante

In cazurile rebele se poate recurge la infiltratii cu cortizon, cu mentiunea ca acestea reduc procesul inflamator, insa nu si contractura musculara.

 

 

 

Sindromul femuro-patelar

Sindromul femuro-patelar sau condromalacia este o afectiune a genunchiului caracterizata prin aparitia unui sindrom dureros la nivelul articulatiei genunchiului, cauzata de inflamatia cartilajului femuro-patelar.

Aceasta afectiune apare ca urmare a unui dezechilibru biomecanic a musculaturii genunchiului si soldului sau ca urmare a unei anomalii structurale, peste care se intervine cu o suprasolicitare.

Manifestari:

Durerea

• este cea mai pregnanta manifestare
• cel mai frecvent localizata la nivelul fetei anterioare a genunchiului sub patela sau in lateral.
• apare la urcatul si coboratul scarilor, dupa mentinerea pozitiei “stand in sezut” pe distate lungi de timp,  la alergare.

Cracmente intraarticulare

Senzatia de intepenire a articulatiei genunchiului

 

Factori favorizanti intrinseci:

• Slabiciune sau dezechilibru la nivelul fasciculelor m. Cvadriceps (slabiciunea Vastului medial in comparatie cu  Vastul lateral)
• Insuficienta musculaturii fesiere si a stabilizatorilor trunchiului
• Retractura ischiogambierilor
• Picior plat/pronat
• Mici anomalii anatomice: 1) pozitionarea inalta a rotulei (patela alta) sau joasa; 2) anomalii ale santului femural; 3) persoanele cu bazin lat (in special femeile) au un unghi Q marit, ceea  ce predispune la tractionarea spre lateral a rotulei in timpul alergarii sau a pedalarii pe distante lungi.

• Dezvoltarea anormala a fatetelor rotulei etc.
• Perioada pre-adolescentei si a adolescentei, caracterizata prin pusee de crestere ce predispun la dezechilibre musculo-ligamentare

 

Activitati de evitat

• Genuflexiuni, fandari, stepper, bicicleta, inot bras
• Pozitia ingenunchiat (gradinarit, bricolaj etc)
• Urcatul si coboratul scarilor
• Stat pe scaun pentru perioade lungi de timp (la birou, in masina etc)
• Mersul pe teren accidentat (la munte)
• Dormit cu fata in jos (pentru a evita presarea rotulei)
• Purtarea pantalonilor rigizi si foarte stramti (pentru a evita presarea rotulei)
• Expunerea la frig
• Purtarea pantofilor cu toc sau incomozi

Tratament Conservator

Repaus sportiv

Obligatoriu se intrerup activitatile sportive ce au provocat aparitia sindromului femuro-patelar.

Gheata

In fazele acute

AINS 

In fazele acute pentru reducerea inflamatiei si a sindromului dureros

Kinetoterapie

Tonifiere Vast medial

Tonifiere fesieri

Tonifiere stabilizatori trunchi

Stretching ischiogambieri

Stretching gambieri

Stretching tract ilio-tibial

Ameliorare proprioceptie

Fizioterapie

Ultrasunet

Curent TENS

Laser

Curent Interferential

Kinesio-taping

Pentru a corecta pozitia rotulei

Orteza

Poate fi de ajutor pentru stabilizarea rotulei. Trebuie mentionat, totusi ca nu se recomanda purtarea ortezei pentru perioade lungi de timp.

Sustinatori plantari personalizati

Pentru corectarea dezechilibrelor biomecanice.

Pentru atenuarea socului la mers pe teren tare.

Cat dureaza recuperarea?

Perioada de recuperare se poate intinde de la cateva saptamani pana la cateva luni, de aceea e nevoie de rabdare si perseverenta.

 

 

 

 

 

 

 

Bursita Pes Anserinus

Bursita pes anserinius sau bursita labei de gasca este o inflamatie a bursei anserine care este situata sub tendoanele muschilor ce formeaza laba de gasca (pes anserinius), mai exact muschiul semitendinos, gracilis si croitor. Acesti muschi se insera pe fata mediala a tibiei in treimea superioara.

Manifestari

Durerea 

•  resimtita la aprox. 4-6 cm sub articulatia genunchiului, pe fata mediala
• se agraveaza in rotatia externa a genunchiului sau in caz de valgus excesiv
• flexia asociata cu rotatie externa agraveaza durerea
• are caracter surd si vag
• genereaza dificultate sau chiar imposibilitatea coborarii scarilor sau a ingenuncherii.
• se evidentiaza la palparea pes anserinius

Tumefactia

• datorata acumularii lichidului la periferia bursei anserine

 

Diagnostic

Examen Clinic:

Durere

Tumefactie ocazionala

Devieri ale mersului

Scaderea fortei musculare

Reducerea mobilitatii la nivelul articulatiei genunchiului

Imagistic :

RX: poate arata calcificari la nivelul tendoanelor muschilor ce formeaza pes anserinius sau a bursei anserine. Acestea pot fi rezultatul unei inflamatii cronice (vechi). Deasemni, face diagnostic diferential cu fractura de stres, tumori etc.

RMN: este necesara pentru a elimina suspiciunea unei tumori sau a unei alte patologii.

Diagnostic diferential

• leziunea meniscului intern, gonartroza: durerea se regaseste la nivelul genunchiului in regiunea mediala, in timp ce in tendinita/bursita anserina durerea este infero-mediala.
• afectarea ligamenului colateral intern
• fractura de stres la nivelul regiunii supero mediale a tibiei
• radiculopatie L3-L4
• chist sinovial sau chisturi de alta natura
• paniculita

Tratament

Obiectivele principale ale terapiei sunt reducerea pana la suprimare a inflamatiei si a sindromului dureros.

In primul rand trebuie redusa tensiunea de la nivelul musculaturii pes anserinus, pentru a facilitata reducerea inflamatiei si pentru evitarea recidivelor.

Asadar se va institui o perioada de repaus, in cazul sportivilor sau a persoanelor a caror activitate profesionala impune efort fizic, mai ales la nivelul membrelor inferioare.

Se vor evita,

• urcatul si coboratul scarilor
• catararile, crosul, genuflexiunile
• stand in sezut in pozitia picior peste picior
• orice alte activitati ce cresc iritatia la nivelul bursei anserine prin flexii repetate ale genunchiului .
• presiunea directa pe pes anserinus: se vor evita panatlonii extrem de mulati iar noaptea se recomanda punerea unei perne intre coapse.

Aplicatii de gheata in faza initiala a inflamatiei, la nivelul regiunii dureroase, de cateva ori pe zi, cate 10 – 12 minute aplicatia. Foarte important de retinut: gheata nu se aplica direct pe tegument, ci va fi infasurata intr-un material textil.

Antiiflamatorii nesteroidiene administrate per os sau local

Fizioterapia joaca un rol important in ameliorarea si tratarea simptomelor bursitei anserine ( Ultrasunet, C. TENS etc).

Kinetoterapia este cel mai important pilon in tratarea, dar si in prevenirea recidivelor a tendinitei si a bursitei pes anserine. Se vor alege exercitii de stretching ale ischiogambierilor, adductorilor. Izometrie de cvadriceps, ischiogambieri etc.

Kinesio-taping-ul este o buna modalitate de a reduce tensiunile acumulate la nivelul bursei.

In cazurile rezistente se poate recurge injectie locala sau infiltratie in bursa anserina cu corticosteroizi.

 

FKT. Adriana Chivu

 

 

 

 

 

10 posibile cauze ale deteriorarii articulatiei genunchiului

1. Musculatura fesiera slaba: creste tensiunea la nivelul genunchiului in timpul alergarii si a sariturilor, in principal. In felul acesta creste riscul aparitiei fracturii de menisc si al rupturii ligamentelor ligamentelor incrucisate.
2. Musculatura posterioara slaba a trenului inferior;
3. Mobilitatea redusa a gleznei; In mod evident, o glezna instabila sau cu o mobilitate redusa, va genera o crestere a tensiunilor la nivelul genunchiului.            
4. Mobilitatea redusa a soldului;                      
5. Proprioceptie slaba; proprioceptia este actiunea de a receptiona si transmite stimuli din muschi, tendoane si alte organe in legatura cu locomotia sau starea posturala spre centrii de integrare somatovegetativa.                                                                                   Cum testam proprioceptia? Cu ochii inchisi incercam sa stam intr-un picior cat mai mult timp. Sunt persoane care abia reusesc sa stea cateva secunde si persoane care pot mentine pozitia unipodala pret de un minut sau chiar mai mult.
6. Adoptarea unor posturi gresite;
7. Antrenamente suprasolicitante;
8. Deshidratare;
9. Exces ponderal; de foarte multe ori oamenii se prezinta la cabinetul de recuperare acuzand dureri de genunchi ce survin unei ingrasari .
10. Statusuri post fracturi, entorse etc nerecuperate corect.

 

 

 

Fasciita plantara – durerea in talpa

Fasciita plantara reprezinta inflamatia aponevrozei plantare, ce este un  puternic stabilizator al piciorului, care ajuta la mentinerea arcului plantar. Inflamatia acestor benzi fibroase, poate fi extrem de dureroasa, mai ales la nivelul capatului calcanean.                                                                         

Fasciita plantara este una din cauzele cele mai frecvente de durere in talpa.

Persoane aflate la risc

• sportivi: prin solicitarile mai frecvente si mai intense la nivelul structurilor piciorului
• persoanele trecute de 45 de ani: odata cu intaintarea in varsta fascia plantara isi pierde supletea.
• persoane obeze
• femei insarcinate : excesul ponderal creeaza o presiune crescuta la nivelul fasciei plantare
• persoane cu picior plat sau cav
• persoane ce sufera de diabet
• persoane ce sufera de boli inflamatorii: ex. Poliartrita Reumatoida
• persoane ce poarta in mod curent pantofi incomozi: cu talpa plata si subtire, cu talpa inflexibila, etc.

Tratament

Conservator: repaos, gheata, intinderi, terapie manuala, kinesio-taping, sustinatori plantari;

Medicatie: antiinflamatorii nesteroidine sau infiltratii cu cortizon;

Exercitii recomandate:

1. Rularea talpii pe o minge de tenis timp de 3-5 minute/zi                                                           2. Strangerea unui prosop cu degetele de la picioare 15-20 de repetari

3. Stretching musculatura boltei plantare

4.Stretching tendon ahilean etc.

 

Recuperarea unei fasciite plantare, de cele mai multe ori, necesita timp. Asadar, inarmati-va cu rabdare si urmati intocmai planul de recuperare pe care clinicianul/fizioterapeutul vi-l indica.

Nu asteptati sa va treaca de la sine durerea, caci s-ar putea sa asteptati foarte mult sau chiar sa se agraveze.

Neuromul lui Morton

Scurt istoric Neuromul lui Morton sau metatarsalgia lui Morton apare consemnata pentru prima oara in 1835 de catre anatomistul Filippo Civinini, care descopera aceasta conditie in urma unei disectii. In 1897 Thomas Morton descrie aceasta afectiune, care ii poarta si numele,  desi se pare ca Durlacher (1845) reusise sa o descrie cu o acuratete mai mare decat acesta din urma. Ce este Neuromul lui Morton Neuromul lui Morton este una din principalele cauze ale metatarsalgiei, fiind o afectiune benigna. Este vorba despre un sindrom de compresie a nervului, prin fibrozarea formatiunilor care il inconjura. Localizare Majoritatea neuroamelor sunt localizate intre al treilea si al patrulea metatarsian, la nivelul jonctiunii ramurilor mediala si laterala a nervului plantar. Totusi, se pot intalni neuroame Morton si intre al doilea si al treilea metatarsian si intre al patrulea si al cincilea metatarsian. Factori favorizanti:

• Purtarea tocurilor inalte si a pantofilor cu varful prea strans
• Supraponderabilitatea
• Suprasolicitarea zonei (sportivi)
• Dismorfisme locale (bursita, lipom, etc)
• Scurtarea tendonului Ahilean
• Modificarea biomecanicii (o pronatie exagerata a piciorului etc)

Persoane aflate la risc: apare mai frecvent in randul femeilor ce au depasit varsta de 60 de ani (aprox 80 %). Simptomatologie:

• Durere ascutita
• Intepaturi
• Senzatie de arsura

Semnul Mulder: Medicul sau terapeutul comprima cu palma sa planta pacientului, iar cu cealalta mana executa o manevra de compresie la nivelul interspatiului afectat, in urma careia se va auzi un pocnet si pacientul va resimti durere locala. Tratament A. In prima faza:

1. Repaus
2. Gheata
3. AINS locale sau generale
4. Fizioterapie (ultrasunet, laser, joasa frecventa, etc)
5. Kinetoterapie: stretching, refacerea tonusului si a elasticitatii plantare, etc
6. Terapie manuala: masaj profund, stretching, manevre prin care se mareste spatiul dintre capetele metatarsienelor, estc
7. Bandajare neuromusculara
8. Schimbarea si/sau corectarea incaltamintei
9. Ortezare pentru reducerea tensiunilor cauzate de o modificare a biomecanicii piciorului;

B. Faza a doua In situatiile in care durerea si inflamatia nu cedeaza: cortocosteroizi injectabili local. C. Faza a treia Ablatie chirurgicala – pentru cazurile rezistente la tratamentul conservator.

Iliopsoasul – un muschi ignorat

Ce este Tendinita Iliospoasului si Sindromul Iliopsoas?

Tehnic vorbind, ele sunt doua afectiuni diferite, dar e posibil sa intalniti acesti doi termeni, in diferite articole sau situatii, descriind acelasi lucru.

Tendinita iliopsoasului: este o inflamatie a muschiului iliopsoas, ce poate deasemeni afecta si bursa iliopsoasului (bursa se intinde intre tendonul muschiului iliopsoas si fata anterioara a capsulei, deasupra colului femurului. Este situata in profunzime cu trei mari structuri anatomice in imediata vecinatate (vena femurala, artera si nervul)

Sindromul Iliopsoas: se refera la intinderea sau chiar ruptura completa a muschiului iliopsoas sau a tendonului acestuia.

Anatomie

Iliopsoasul este alcatuit din doi muschi diferiti, care isi completeaza actiunile unul altuia. Acesti doi muschi fac flexia soldului cand punctul fix este pe bazin si flexia  trunchiului cand punctul fix este distal. Iliospoasul este un muschi lordozant si face rotatia externa accesorie a soldului.

Desi acesti doi muschi au origini diferite – psoasul pe coloana vertebrala (T12, primele 4 vertebre lombare si toate apofizele transverse ale vertebrelor lombare) si iliacul pe fosa iliaca interna a coxalului – ei se unesc si se insera impreuna pe trohanterul mic al femurului.

Care sunte cauzele Tendinitei si ale Sdr Iliospoas?

Tendinita iliopsoasului este cauzata cel mai adesea de o utilizare excesiva a articulatiei soldului, prin flexii repetate ale articulatiei coxofemurale.

Sindromul iliopsoas este cauzat de o contractie brusca si puternica a iliopsoasului, in urma careia va rezulta o intindere sau o ruptura a muschiului, cel mai adesea la nivelul insertiei a acestuia pe os.

Persoanele aflate la risc sunt: cei ce stau multe ore pe scaun, alergatorii, saritorii, dansatorii, tenismenii, ciclistii, canotorii, cei care lovesc cu piciorul sau aceia care practica mult aplecarile sau squatting-ul.

Simptomele Tendinitei Iliopsoasului si ale Sindromului Iliopsoasului

Ambele afectiuni au drept simptome durerea si o anumita sensibilitate a soldului. Ceea ce difera, insa, este caracterul durerii: in cazul tendinitei, durerea este progresiva, pe cand in cazul sindromului iliopsoas durerea apare brusc si are caracter acut.

Topografia durerii:

Tratament

Ambele afectiuni fiind leziuni de tesut moale au acelasi protocol de prim ajutor: RICE. RICE este un acronim din limba engleza, ce semnifica urmatoarele:

Rest = repaus segmentar

Ice = gheata aplicata pe zona de tratat, timp de 20 de minute din doua in doua ore: reduce inflamatia, edemul si combate durerea. Atentie! Gheata nu se va aplica direct pe tegument, ci se va infasura intr-un prosop.

Compression = bandaj elastic de compresie. Previne inflamarea suplimentara si in multe cazuri reduce sindromul dureros. Atentie ca bandajul elastic sa nu fie aplicat prea strans!

Elevation = elevare / ridicare; Pozitionarea soldului mai sus de planul inimii, pentru a favoriza reintoarcerea venolimfatica, ceea ce va ajuta la scaderea edemului local si a durerii.

Dupa 48-72 ore se va institui un program de recuperare constand in:

1. Electroterapie (ultrasunet, curenti interferentiali, curent TENS etc);
2. Exercitii progresive ce urmaresc tonifierea si cresterea mobilitatii articulare;
3. Stretching.

Iata cateva exemple:

• Stand intins pe spate, pe o masa stabila, cu picioarele in afara, trang cu bratele un genunchi la piept, in timp ce celalat picior atarna, relaxandu-se in afara mesei. Mentin pozitia 20 de secunde.

• In exercitiul din urmatoarea imagine, fandez inainte, mentin spatele drept (abdomenul tare, privirea inainte). Imping bazinul in fata si mentin 20 de secunde. Se pot ridica bratele deasupra capului  pentru  eficientiza rezultatul exercitiului.
• Aceleasi recomandari ca la pozitia anterioara. Pentru persoanele ce nu-si pot pastra echilibrul in aceasta pozitie, e de preferat sa se tina cu mainile de un suport fix.

Preventie

1. Pentru cei ce petrec multa vreme la birou e importanta adaptarea pozitiei pe scaun prin ridicarea acestuia, astfel incat genunchii sa fie mai jos pozitionati decat soldul. Aceasta pozitie ajuta la eliberarea tensiunii de la nivelul psoasului.

2. Pauze cat mai dese; recomandare valabila atat pentru sportivi, cat si pentru cei ce petrec multe ore la birou.

4  sfaturi importante pentru cei ce practica activitati sportive 

1. O incalzire corecta si amanuntita, va ajuta la pregatirea tendoanelor si a musculaturii pentru a face fata activitatilor intense. Fara o incalzire corecta, muschii si tendoanele vor fi rigide. Fluxul sangvin va fi limitat in zona soldului, ceea ce va avea ca rezultat o slaba oxigenare si hranire a musculaturii. Lipsa unei incalziri amanuntite este una din principalele cauze ale afectarii tendonului iliopsoas.
2. Odihna si refacerea sunt extrem de importante; mai ales pentru sportivi sau persoanele ale caror activitati profesionale implica un efort fizic intens.
3. Tonifierea musculaturii din regiunea soldului si lombara;
4. (poate cea mai importanta) Flexibilitatea muschilor si a tendoanelor este extrem de importanta in prevenirea atat a tendinitei cat si a sindromului iliopsoas. Atunci cand muschii si tendoanele sunt flexibile si suple, vor fi capabile sa execute miscarile diverselor activitati, fara a suferi intinderi.

Asadar, pentru a avea musculatura si tendoanele suple si flexibile este important sa se urmeze un program de stretching bine structurat.