Cum sa ai grija de spatele copilului/adolescentului tau in 6 pasi

1. Intelege motivul pentru care micutul tau nu sta drept si gaseste solutii pentru a corecta acest lucru.

Un control la specialist este primul lucru recomandat, cand constati ca micutul tau are o postura deficitara. Lasand de-o parte situatiile in care postura deficitara este datorata unor deformari ale coloanei vert (scolioza, cifoza etc), aici intervin si alti factori care il fac pe copil sau adolescent sa stea cocosat. Acestia pot fi:

1. Copilul este mai inalt decat colegii de clasa sau prietenii din grupul de joaca
2. Timiditate accentuata
3. Dezvoltarea sanilor in cazul fetelor. Adesea adolescentele cu un bust mai proeminent au tendinta sa mearga aplecat pentru a masca aceasta diferenta a corpului lor. etc

Ajuta-l sa depaseasca aceste complexe, fii alaturi de el si descrie-i etapele de dezvoltare pubertara si adolescentine, confera-i in permanenta asigurari in ceea ce priveste unicitatea sa. Nu uita ca adolescenț este o perioadă de tranziție și efervescentă a vieții, în care dorința de independență și de noi aventuri se împletește cu dorința de a se defini, de a se distinge, de a aparține.

Dorința de a se defini, de a fi acceptați de semenii lor și de a răspunde cerințelor tot mai mari ale lumii din jurul lor pune presiune asupra adolescentului ale cărui emoții uneori crescute pot fi greu de gestionat.

Cand simti ca nu te descurci, nu ezita sa ceri ajutor unui specialist.

2. Timpul petrecut pe device-uri electronice

Gaseste formule prin care sa-l determini sa nu se cufunde ore in sir pe telefon sau device-uri electronice. Convinge-l ca este important sa-si stabileasca un program de utilizare a device-urilor electronice.

Mulți tineri, dar și adulți, experimentează perioade de „deconectare” de ei înșiși și de corpurile lor, trăind indirect în lumea virtuală a snap chat, instagram, TikTok etc. 

 3. Investeste in sedinte de kinetoterapie

Kinetoterapeutul il va invata un set de exercitii de intarire a musculaturii posturale, il va invata sa stea corect in banca, pe scaunul de birou acasa la teme. Il va invata chiar sa foloseasca corect, din punctul de vedere al posturii, telefonul sau tableta si cum sa poarte corect ghiozdanul.

Mulți tineri, dar și adulți, experimentează perioade de „deconectare” de ei înșiși și de corpurile lor, trăind indirect în lumea virtuală a snap chat, instagram, TikTok etc. Practicand regulat un program de exercitii posturale, adolescenți descopera o disciplina minunata prin care  se pot reconecta la corpul lor, il pot  întări, flexibiliza. Ei pot astfel, invata  să-si asculte propriul corpul, si sa identifice cum emotiile de baza le influenteaza postura. Este bine cunoscut până acum că miscarea fizica este un antidot împotriva stresului care îmbunătățește nu doar sănătatea fizică dar și pe cea emoțională. Pentru sportivi, kinetoterapia ajută la reducerea accidentărilor și la creșterea performanței, iar pentru cei mai puțin atletici, oferă o modalitate blândă de a intra în formă. 

4. Incurajeaza-l sa practice un sport

In aceste vremuri, in care copiii si adolescentii petrec o cantitate nebuna de timp pe ecrane, prabusiti pe canapele, scaune sau fotolii, cu capul aplecat  in fata, ore in sir, este mai mult decat necesar sa-i motivam sa faca sport. Astfel, înscrierea lor la un sport în afara orelor de educatie fizica de la scoala sau liceu le va permite să aiba un stil de viata mai activ, să-și dezvolte mușchii și să petreacă timp cu prietenii.! Exista o paleta mare de sporturi recomandate tinerilor in plina dezvoltare: inotul, canotajul, dansul, gimnastica, voleiul, baschetul sunt excelente! Dar atenție, nu-i impune nimic pentru că va merge fortat o vreme și până la urmă nu va mai merge deloc! Așa că dacă adolescentul tău vrea să joace fotbal, înscrie-l acolo. Și lasa de-o parte înotul sau baletul! Orice sport va practica fiti siguri ca va avea o contributie importanta la buna lui dezvoltare musculo-scheletala decat nimic. Evident este mai bine să facă sportul care îi place decât să nu facă deloc si sa stea tolanit toata ziua pe canapea cu telefonul in brate, absorbit intr-o lume virtuala.

5. Scaunul de birou

Investeste intr-un scaun de birou de calitate si invata sa-l reglezi corect in functie de inaltimea si particularitatile copilului. Invata-l pe micut sa stea corect la birou atunci cand isi face temele si asigura-te ca respecta indicatiile kinetoterapeutului.

6. Rucsacul/Ghiozdanul

Greutatea ghiozdanului nu trebuie sa depaseasca 10% din greutatea copilului. Invata-l sa poarte si  sa regleze corect ghiozdanul. Personal, recomand alternarea unui rucsac cu un troller.

Dependenta digitala la copii si adolescenti

Renumitul psiholog Gabor Mate, unul dintre cei mai apreciați specialiști în dependență de peste Ocean, vorbeste despre utilizarea dispozitivelor electronice de către copii si despre cum acestea le provoacă dependență. Se declara complet impotriva utilizarii lor de catre copiii aflati in primii ani de viata.

“…Mediile digitale pot fi introduse in viata copilului atunci cand parintii pot pastra controlul asupra lor. Cand mediile digitale preiau controlul si copilul are aceasta relatie de dependenta, copilul nu este pregatit pentru asta.

Deci noi spunem:

1. Nu le introduceti prea devreme.

2 Aveti grija in permanenta si veti pastra controlul…”

Timpul tot mai mare petrecut in fata ecranelor creste riscul apariției depresiei si al comportamentelor suicidale in rândul adolescenților

In ultimii ani apar tot mai multe studii care demonstrează ca timpul petrecut in exces pe ecrane creste riscul depresiei la adolescenți si al comportamentelor suicidale.

Cat timp ar trebui sa petreacă adolescenții in fata ecranelor?

O ora, maximum doua, de utilizare a ecranelor in timpul unei zile sunt absolut suficiente. Tot ce depășește acest timp este exces si aduce cu sine riscuri serioase: de natura postulară, oftalmologica, metabolica, respiratorie si iată ca mai nou psihologica si chiar psihiatrica.

Părinții ar trebui sa fie conștienți de pericolul din propria lor casa.

Recunosc ca in acest articol ma departez usor de sfera mea de activitate (recuperarea medicala) si intru intr-o zona in care nu am expertiza. Imi permit sa abordez acest subiect din perspectiva de parinte ingrijorat de efectele: scolii on line, pandemiei, izolarii sociale, sedentarismului, dependentei tot mai evidente a tinerilor de dispozitivele electronice etc. Astfel am descoperit aceste informatii si vreau sa le redau catre alti parinti interesati si ingrijorati de acest aspecte din viata copiilor lor.

Profesorul Twenge, împreună cu o studenta absolventă a SDSU Gabrielle Martin și colegii Thomas Joiner și Megan Rogersde la Universitatea de Stat din Florida, au analizat datele chestionarelor de la peste 500.000 de adolescenți din Statele Unite ale Americii găsite în două sondaje anonime, reprezentative la nivel național, care au fost efectuate din 1991. Ei au analizat, de asemenea, statisticile sinuciderilor păstrate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.

Ei au descoperit că rata de sinucidere a fetelor cu vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani a crescut cu 65% între 2010 și 2015, iar numărul de fete care se confruntă cu așa-numitele „rezultate legate de sinucidere” – simțindu-se fără speranță, gândindu-se la sinucidere, planificarea sinuciderii sau încercarea de sinucidere. — a crescut cu 12 la sută. Numărul de fete adolescente care raportează simptome de depresie severă a crescut cu 58 la sută.

Dar aceleași sondaje îi întreabă pe adolescenți cum își petrec timpul liber, iar între 2010 și 2015, adolescenții au petrecut tot mai mult timp cu ecranele și mai puțin timp participând la alte activități.

Cercetătorii au revenit la date și au căutat o corelație statistică între timpul petrecut pe ecran și simptomele depresive și rezultatele legate de sinucidere. Ei au descoperit că 48% dintre adolescenții care au petrecut cinci sau mai multe ore pe zi pe dispozitive electronice au raportat cel puțin un rezultat legat de sinucidere, comparativ cu doar 28% dintre cei care au petrecut mai puțin de o oră pe zi pe dispozitivele lor.

Simptomele depresive au fost, de asemenea, mai frecvente la adolescenții care au petrecut mult timp pe telefoane și tablete. Descoperirile sunt în concordanță cu studiile anterioare care au legat petrecerea unui timp indelungat pe rețelele sociale de sentimentul de nefericire si angoasa.

Cercetătorii au descoperit ca exista o corelație între utilizarea telefoanelor inteligente și depresie. Cu cât adolescenții petrec mai mult timp pe telefoane, cu atât sunt mai deprimați. 

Utilizarea excesivă a telefoanelor inteligente declanșează un alt comportament care joacă un rol în depresie: privarea de somn, care a fost legată de tulburări de dispoziție, idei suicidale și tentative de sinucidere. 

În comparație cu zilele de dinaintea telefoanelor inteligente, adolescenții se izolează datorită tehnologiei. Aceasta nu este o noutate pentru părinții care au crescut într-o epocă diferită.

Adolescenții din ziua de azi petrec mai mult timp în fața unui ecran în loc să se întâlnească unii cu alții – întâlnirile virtuale au luat locul patinoarelor, pistelor de bowling, terenurilor de baschet, piscinelor și locurilor de adunare de diverse feluri. 

Studiile arată că aceste schimbări în comportamentul și stările emoționale ale adolescenților s-au produs destul de brusc în jurul anului 2012, care coincide cu anul în care procentul adolescenților cu telefoane inteligente a crescut cu peste 50% pentru prima dată. 

Între timp, ratele depresiei și sinuciderii adolescenților au explodat din 2011. Și acum, cercetările arată că trei din patru adolescenți dețineau un telefon inteligent până în 2017.

Din păcate, adolescenții zilelor noastre, atât de dependenți de telefoanele lor inteligente și de întâlnirile online, sunt in mod clar, mai nefericiți decât generațiile anterioare. 

In contrapartida, s-a descoperit, de asemenea, că petrecerea timpului departe de dispozitivele cu ecran – de exemplu, implicarea în interacțiuni sociale în persoană, practicarea regulata a sportului și exercițiilor fizice, efectuarea  temelor sau participarea la slujbe religioase – a fost legată de o scadere a incidentei simptomelor depresive și a tendintelor sinucidale. Descoperirile fiind publicate în revista ClinicalPsychologicalScience .

Profesorul Jean M. Twenge de la SanDiego State University, a spus că limitarea timpului pe ecran la una sau două ore pe zi ar intra statistic în zona sigură pentru utilizarea dispozitivului.

De fapt, adolescenții care petrec trei sau mai multe ore pe zi absorbiți de o realitate virtuală își cresc riscul de sinucidere cu peste 30 la sută. 

BUUUUUUN!

Toata povestea de mai sus se întâmpla si se discuta înainte de pandemie… Ce se întâmpla după… e tăcere… e drama…

Referințe:

“iGen: WhyToday’s Super-ConnectedKids Are GrowingUpLessRebellious, More Tolerant, Less Happy — andCompletelyUnprepared for Adulthood.”

Jean M. Twenge

Increases in DepressiveSymptoms, Suicide-RelatedOutcomes, and Suicide RatesAmong U.S. AdolescentsAfter 2010 andLinkstoIncreased New Media Screen Time

Jean M. Twenge, Thomas E. Joiner, Megan L. Rogers, 

Gabrielle N. Martin

Smith, A. (2017, January 12). Record shares of Americansnowownsmartphones, havehomebroadband. PewResearch Center. Retrieved from http://www.pewresearch.org/fact-tank/2017/01/12/evolution-of-technology/
Google Scholar

Stretching-ul

Ati tot intalnit si veti mai intalni in articolele mele, ca recomandare in preventia sau tratarea diferitelor patologii abordate, stretching-ul.

Este bine-stiut de toata lumea ca o data cu inaintarea in varsta, cu trecerea prin perioade de stres, prin accidentari, prin mentinerea unor proaste posturi, si mai ales prin aportul efectului gravitatiei, musculatura se contracta, isi pierde supletea, inmagazineaza o mare cantitate de toxine, ceea ce creaza tensiuni, contracturi si finalmente scurtarea fibrei musculare.

 

Musculatura striata are 4 functii importante:

1. mobilizarea corpului in mediul exterior
2. mentinerea posturii globale a corpului
3. stabilitatea articulatiilor
4. producerea caldurii

Fara musculatura nu am putea sta in picioare, sezut, merge, alerga, dansa etc.

Iata cat de important este sa avem o musculatura sanatoasa.

Cui se adreseaza stretching-ul?

Nevoia muschilor de stretching nu tine cont de varsta, sex, actvitate profesionala sau nivel de pregatire sportiva.

Care este momentul optim de practicare a stretching-ului?

Inainte de antrenament

La incheierea antrenamentului sportiv

Dimineata

Seara

Beneficiile practicarii regulate a exercitiilor de stretching

1. imbunatirea mobilitatii- facilitarea miscarii
2. reducerea tensiunii de la nivel muscular
3. ajuta la mentinerea posturii corecte prin eliberarea tensiunilor acumulate la nivelul muschilor contractati. Un program de exercitii de stretching la nivelul musculaturii spatelui, umerilor si pieptului ajuta la imbunatatirea aliniamentului si a posturii.
4. evitarea durerilor cronice la nivel musculo-articular
5. imbunatatirea circulatiei sangvine la nivelul grupelor musculare lucrate;
6. lupta contra stress-ului: 10 minute de stretching dupa o zi incarcata, ajuta la eliberarea tensiunilor acumulate la nivel muscular. In urma stress-ului musculatura se tensioneaza putand ajunge la contractura daca situatia stresanta se prelungeste. Contractura musculara genereaza durere si devine, ea in sine un factor stresant. Pe parcusul celor 10-15 minute de program de stretching, persoana isi canalizeaza  atentia asupra realizarii si mentinerii diverselor posturi si astfel mintea se elibereaza de gandurile si problemele cu care s-a luptat intreaga zi. Acest moment poate deveni o adevarata oaza de relaxare atat pentru corpul nostru, cat si pentru mintea noastra.

Osteoporoza si activitatea fizica

Osteoporoza se caracterizeaza prin diminuarea masei osoase, cu alterarea microarhitecturii tesutului osos, avand drept consecinta cresterea fragilitatii osoase si a susceptibilitatii la fracturi, cu predilectie la nivelul soldului, antebratului si la nivelul vertebrelor.

Tesutul osos are doua functii majore:

1. Functia mecanica: de protectie a organelor vitale si desigur de sustinere a corpului.
2.  Functia metabolica: osul este cel mai important rezervor de calciu si fosfor al organismului.

Prin remodelarea sa permanenta, tesultul osos este mentinut in echilibru prin cei doi factori principali care il cladesc (osteoblastele) si care il distrug (osteoclastele). Bine inteles ca in copilarie si adolescenta predomina activitatea osteoblastelor, iar apoi, daca nu sunt struniti, pot predomina factorii de distrugere osoasa, rezultatul net fiind acela de reducere a masei osoase prin pierderea treptata a proteinelor si a mineralelor din schelet.

Factori de risc pentru o masa osoasa slaba:

1. Tipul constitutional: persoanele slabe, de talie mica, de rasa alba
2. Mostenirea genetica: nu trebuie sa privim acest factor de risc, ca pe o condamnare, ci ca pe o predispozitie ce poate fi tinuta in frau printr-un stil de viata sanatos.
3. Varsta: dupa aprox 35 de ani pierderea de masa osoasa este de 1 % pe an, accelerandu-se pana la 5-15% dupa menopauza.
4. Alimentatia: bogata in fosfor (bauturi acidulate), saraca in Ca, bogata in proteine de origine animala
5. Fumatul
6. Alcoolismul
7. Sedentarismul
8. Dezechilibre hormonale.

Activitatea fizica

Un program de antrenament ce are ca obiectiv prevenirea osteporozei ar trebui sa tina cont de urmatoarele aspecte:

1. Solicitarea mecanica se va efectua la nivelul zonelor unde dorim sa realizam castig de masa osoasa  – segmentele cele mai expuse fracturilor: coloana vertebrala, femur, antebrat;
2. Exercitiile scurte si intense au un efect anabolic osos mai puternic decat cele de lunga durata si mai putin intense.
3. Intensitatea stimularii trebuie sa creasca progresiv;
4. Cu cat masa osoasa este mai mica, cu atat castigul procentual va fi mai mare in urma programului de antrenament. Pe cand cei cu masa osoasa bogata vor avea un castig mult mai mic in urma efectuarii exercitiilor.
5. Dupa intreruperea programului de antrenament efectele pozitive obtinute la nivelul scheletului, vor scadea treptat, pana ce se revine la starea initiala.

Activitati cotidiene care au totusi un efect pozitiv asupra scheletului: mersul repede, urcatul scarilor,purtarea de greutati, alergarile pe distante scurte cu intoarceri si opriri bruste, munca in gradina si gospodarie.

Programul de antrenament trebuie sa cuprinda:

1. Exercitii de punere in tensiune a scheletului prin propria greutate a corpului: alergat, urcat scari etc
2. Exercitii cu greutati;
3. Exercitii pentru imbunatatirea echilibrului;
4. Exercitii pentru mentinerea sau corectarea posturii.

Frecventa sedintelor de antrenament

Pentru un efect stimulator asupra scheletului se recomanda cel putin 3 sedinte pe saptamana, a cate 20-50 minute.

Foarte important de retinut este ca punem bazele unui schelet sanatos si puternic inca din copilarie. Activitatea fizica inceputa inainte de pubertate ofera cele mai mari beneficii asupra scheletului, pe o durata ce se intinde si in perioadele urmatoare ale vietii.

Persoanele care au o viata activa si practica exercitii fizice in mod regulat au o densitate osoasa cu pana la 30% mai mare decat sedentarii.

Exercitiul Fizic pe Timp de Iarna

Cum Jocurile Olimpice de la Sochi sunt in plina desfasurare iar noi tocmai am trecut printr-un episod mai intens de iarna, ma gandeam ca ar fi indicat un articol dedicat practicarii sportului pe timp de iarna.

Activitatea fizica pe timp rece creste sarcina pentru organism. In conditii extreme organismul trebuie sa se adapteze. Frigul poate fi definit ca un stres termic ce poate alteara performanta sportiva.

In aceste conditii este prioritara limitarea pierderilor de caldura ale organismului.

Mecanismele de lupta impotriva frigului:

•  frisoane termice
• termogeneza fara frison
• vasoconstrictie periferica
• haine groase
•  strat adipos subcutanat

Frisonul termic

– contractie musculara ce permite cresterea de 4-5 ori a productiei metabolice de caldura corporala.

Termogeneza fara frison

– stimularea metabolismului prin sistemul nervos simpatic. Pentru inceput, termogenezei ii va fi necesara mentinerea unei temperaturi corporale normale. Apoi, dupa mai multe ore de antrenament in frig, practic, rezervele energetice ale organismului se epuizeaza, caldura metabolica scazand din ce in ce mai mult, pana la aparitia oboselii. In acest caz poate surveni hipotermia ce poate atinge chiar forme periculoase, daca nu se intervine corespunzator.

Vasoconstrictia periferica

– stimularea musculaturii netede a arteriolelor pentru diminuarea circulatiei sangvine in teritoriul cutanat.

– exista o limitare a eficientei proceselor termoreglarii

– daca pierderile de caldura sunt foarte mari se poate ajunge la hipotermie;

Haine groase: 

– ! ATENTIE! – nu trebuie sa va imbracati exagerat de gros. Practicarea sportului cu un echipament prea gros, va antrena o crestere a functiei sudorale, ceea ce ar putea deveni o sursa de infrigurare, hainele devenind umede.

Strat adipos subcutanat

– constitutia si morfologia individului joaca un rol foarte important in pierderile de caldura; Un un tesut adipos important va permite o mai buna conservare a caldurii.

– pierderea de caldura se face in functie de raportul dintre suprafata corporala si greutate;

– vantul este un factor important al racirii corporale;

– in apa pierderile de caldura sunt de 26 de ori mai importante: un individ obez (30% masa grasa) poate inota in apa de 21 grade timp de 6 ore, pe cand unui individ slab (10% masa grasa) dupa aprox 30 minute petrecute in apa de 33 grade va incepe sa-i scada temperatura centrala.

– organismul va trebui obisnuit sa lucreze in mediu rece. In mod normal, aceasta aclimatizare se va face progresiv, pe parcursul unor luni de practica sportiva in mediu rece, ceea ce va antrena treptat, formarea unei importante mase grase subcutanate. Trebuie subliniat ca la sportivii antrenati in mediu rece (aclimatizati), se va inregistra un  raspuns catecolaminergic la rece, mult mai rapid.

O energie glucidica poate lupta impotriva frigului.  

Activitatile fizice practicate intr-o atmosfera glaciala tind sa scada apetitul sportivului si chiar sa-i modifice gustul fata de anumite alimente, fata de care sa capete aversiune. Este de preferat in aceste conditii, ca gustarile energizante sa se imparta, astfel incat sa cuprinda intreaga durata a antrenamentului. Alimentele cele mai potrivite sunt cele cu continut glucidic crescut, ce permit musculaturii sa lucreze optim. Daca va lipseste glucoza, activitatea musculara scade, se instaleaza oboseala si apar pierderile de caldura, ce duc la hipotermie.

Pastrati-va bunele obiceiuri in ceea ce priveste hidratatrea

Intr-un mediu rece, sportivul poate sa nu simta nevoi de a bea lichide, insa el pierde tot atata apa prin transpiratie si respiratie, ca in timpul unui antrenament la temperaturi normale.

Bauturile incalzite prezinta avantajul ca au o temperatura mult mai potrivita unei bune absorbii intestinale si bine-inteles ca au avantajul ca va ajuta sa va incalziti.

Raspunsul fiziologic al corpului ca urmare a practicarii exercitiilor fizice la temperaturi scazute

– viteza de contractie si forta musculara scad atunci cand temperatura musculara coboara sub 25 de grade.

– in timpul exercitiilor prelungite in mediu rece se vor mobilia acizii grasi liberi.

Riscuri extreme in cazul expunerii pe perioade indelungante la temperaturi foarte scazute (sub -2o grade)

– in mediu rece exista o scadere progresiva a ritmului cardiac, pana ce acesta se va opri definitiv.

– deces in cazul in care temperatura rectala scade sub 24 de grade.

Efectele hipotermiei

Circulator:

– cresterea vascozitatii;

– scaderea volumului sangvin;

– scaderea debitului circulator si a aportului de O2 la tesuturi.

Cardiac:

– diminuarea debitului cardiac;

– bradicardie, fibrilatie;

Respirator:

– diminuarea schiburilor de O2;

– diminuarea tusei.

Avantaje nete ale practicarii sportului in are liber:

Frigul este un bun antidot al stresului.

Iarna  zilele sunt mai scurte si noptile mai lungi, astfel ca organismul produce mai putina serotonina (hormonul fericirii). Acest aspect va face sa va simtiti mai obositi, iritati, deprimati. Putem numi acest fenomen “depresie hibernala”. S-a demonstrat ca practicarea regulata a exercitiilor fizice pe timp de iarna (cel putin de 4 ori pe sapt) favorizeaza sinteza de serotonina la nivelul creierului si ajuta la combaterea simptomelor de depresie hibernala, in egala masura cu administrarea unui antidepresiv.

Exista deasemeni, o crestere a consumului de oxigen cu 34% dupa un antrenament pe timp rece.

Asa cum am mentionat deja, a alerga pe timp rece necesita un consum caloric crescut, deoarece corpul exercita un efort suplimentar pentru a-si pastra temperatura constanta. Efortul fizic in mediu rece, va stimula activarea grasimii brune, un redutabil aliat impotriva obezitatii, ce participa la reglarea temperaturii corporale. Lupta impotriva frigului duce la o crestere a consumului caloric cu 400-500 cal/pe zi in perioada antrenamentelor.

Se pare ca o cauza a obezitatii moderne, pe langa alimentatia dezechilibrata ar fi si temperaturile ridicate din apartamente

Temperatura ideala pentru a alerga este de aprox 5 grade.

In comparatie cu adaptarea organismului la caldura, cea la temperaturi scazute ramane inca mult prea putin studiata.

Asadar, profitati din plin de aceasta perioada! Antrenati-va in aer liber, bucurati-va de zapada, plimbati-va, alergati, respirati. In mod evident, se vor evita abuzurile: expunerea la temperaturi extreme, efortul fizic indelungat pentru persoanele neantrenate si cel mai indicat ar fi un consult medical, in special in cazul persoanelor cu probleme cardiace sau respiratorii.