Sacroileita

Articulatia Sacro-Iliaca (SI) – anatomie:

Coloana sacrata se articuleaza cu bazinul la nivelul celor doua oase iliace, formand astfel articulatia sacroiliaca. Sacrul poate fi vazut asemeni unui con care se inastreaza intre cele doua oase iliace, realizand astfel un excelent sistem autoblocant cu rol stabilizator.

Suprafatele articulare au un contur neregulat, cu creste, protuberante, depresiuni adancituri, uneori cu diferente majore intre articulatia sacroiliaca stanga fata de cea dreapta si care tind sa se aplatizeze o data cu inaintarea in varsta. Suprafata articulara se rasuceste de sus in jos, preluand astfel si amortizand tensiunile atat ascendente, cat si descendente.

Desi miscarile de la nivelul acestei articulatii sunt de ordin subtil, acestea au rolul de a ajuta ca articulatia sacroliliaca sa preia greutatea trunchiului in pozitia stand in picioare, ajuta la mentinerea echilibrului in timpul mersului si au rol de amortizor al socurilor pentru coloana vertebrala.

Sacroileita este inflamatia uneia sau a ambelor articulatii sacroiliace. In procent de 15% – 20% este cauza a durerilor lombare joase.

Simptome:

1. Durerea:

• caracter sacaitoar, iritant sub L5 (poate fi resimtita unilateral sau bilateral);
• poate iradia la nivelul soldului;
• se accentueaza cand se aplica presiune asupra articulatiei sacroiliace;
• se accentueaza in sprijin unipodal (stand intr-un picior);
• prezenta in pozitia sezand, in timpul mersului, urcatul scarilor;
• caracter nocturn;

2. Parestezii la nivelul fesei si/sau la nivelul fetei posteriore a coapsei (uneori pana la nivelul fetei posterioare a genunchiului).

3. Tulburari ale somnului: cauzate de durerea persistenta.

4. Senzatie de instabilitate la nivelul coloanei lombare sau la nivelul soldului: resimtita in timpul mersului sau in pozitia stand in sezut.

Cauze 

• dezechilibru musculoscheletal cauzat de  hipermobilitate / hipomobilitate, asimetrii ale suprafetelor articulare intre sacroiliaca stanga si dreapta etc;

Musculatura implicata in stabilizarea articulatiei SI este:

1. musculatura din plan profund abdominal; Transversul si oblicul abdominal, prin originile lor pe creasta iliaca ajuta la inchiderea pelvisului si imbunatatesc controlul si stabilitatea anterioara a articulatiei SI.
2. musculatura bazinului in plan profund: fesier mare, fesier mijlociu, fesier mic, piriform, gemeni superiori si inferiori, patrat femural, obturator intern.

Fesierii sunt implicati in stabilizarea si controlul regiunii laterale si posterioare a bazinului.

Hipotonia sau lipsa de rezistanta a  oricaror muschi de la acest nivel ii confera articulatiei sacroliliace un potential vulnerabil de miscare excesiva. Aceasta hipermobilitate la nivelul artic SI duce la disfunctii articulare sau instabilitate si evident la dureri ulterioare.

• spondilartropatii: spondilita anchilopoetica, artrita psoriazica etc;
• artrita degenerativa;
• leziuni traumatice (caderi, lovituri);
• tehnica incorecta de ridicare si purtare a greutatilor;
• infectii de tract urinar sau genital ( de cele mai multe ori implica sacroileita bilaterala);
• sarcina – datorita modificarilor hormonale ce duc la intinderea ligamentelor, cu scopul de a adapta diametrul bazinului pentru momentul expulziei fatului.

Tratament

• Repaus: necesar in faza acuta. Ajuta la reducerea procesului inflamator si la restabilirea starii de bine
• AINS + miorelaxant
• Aplicatii locale cald/rece
• KinesioTape: foarte eficient in faza acuta. Ajuta la eliberarea presiunii acumulate la nivel articular si in musculatura asociata, prin crearea de spatiu, imbunatatirea fluxului sangvin, influentarea fasciei. Efectele benefice se vor resimti imediat dupa aplicatie.
• Orteza: purtarea unei orteze se recomanda doar in faza acuta, avand rol de sustinere, in vederea restabilirii starii de bine cat mai rapid.
• Terapie manuala: tehnici de eliberare miofasciala;
• Laserterapie: efectul antialgic, antiedematos, miorelaxant si biostimulator ajuta la recuperarea starii de bine la refacerea tesuturilor afectate;
• Kinetoterapie: reechilibrarea structurilor musculo-articulare implicate in aliniamentul si dinamica articulatiei SI. Protocolul terapeutic va fi personalizat si va include exercitii specifice nevoilor fiecarui caz in parte (exercitii de tonifiere si stretching, mobilizari articulare usoare etc) .
• Electroterapia: curenti de joasa si de medie frecventa (c. TENS, c. interferentiali, . Trabert etc)
• Ultrasunete.