Ce efecte nedorite putem avea atunci cand purtam slapi
E vara, e cald si vrem sa incaltam pantofi cat mai usori. Slapii par a fi solutia ideala. Insa lucrurile nu stau chiar asa.
Acest tip de incaltaminte de vara, pe langa faptul ca este inestetic ( parerea mea), poate fi periculos pentru picior si postura.
Purtati pe perioade lungi de timp, acestia pot cauza:
Modificari in biomecanica mersului. Degetele se strang in flexie plantara atunci cand calcaiul este ridicat, exact invers decat ar trebui, generand tensiuni la nivelul gleznei si soldului. Pasul se scurteaza si impactul calcaiului cu solul este mai puternic. Astfel pot aparea dureri la nivelul gleznei, genunchiului si soldului.
Fasciita plantara: acest tip de incaltaminte nu ofera suport plantar, ci dimpotriva adauga o tensiune suplimentara la acest nivel. Durerea poate avea caracter ascutit sau poate fi resimtita ca o sagetare.
Deformari ale degetelor de la picioare: ca urmare a dezechilibrului creat la nivelul musculaturii flexoare si extensoare.
Daca totusi preferati acest tip de incaltaminte, alegeti un model cu bareta de fixare la spate.
Sa nu exageram acum: purtarea acestui tip de incaltaminte la piscina, pentru cateva minute pe zi, ocazional, nu este periculoasa.
In concluzie nu recomand purtarea slapilor zi de zi, pe perioade lungi de timp.
In ultimii ani apar tot mai multe studii care demonstrează ca timpul petrecut in exces pe ecrane creste riscul depresiei la adolescenți si al comportamentelor suicidale.
Cat timp ar trebui sa petreacă adolescenții in fata ecranelor?
O ora, maximum doua, de utilizare a ecranelor in timpul unei zile sunt absolut suficiente. Tot ce depășește acest timp este exces si aduce cu sine riscuri serioase: de natura postulară, oftalmologica, metabolica, respiratorie si iată ca mai nou psihologica si chiar psihiatrica.
Părinții ar trebui sa fie conștienți de pericolul din propria lor casa.
Recunosc ca in acest articol ma departez usor de sfera mea de activitate (recuperarea medicala) si intru intr-o zona in care nu am expertiza. Imi permit sa abordez acest subiect din perspectiva de parinte ingrijorat de efectele: scolii on line, pandemiei, izolarii sociale, sedentarismului, dependentei tot mai evidente a tinerilor de dispozitivele electronice etc. Astfel am descoperit aceste informatii si vreau sa le redau catre alti parinti interesati si ingrijorati de acest aspecte din viata copiilor lor.
Profesorul Twenge, împreună cu o studenta absolventă a SDSU Gabrielle Martin și colegii Thomas Joiner și Megan Rogersde la Universitatea de Stat din Florida, au analizat datele chestionarelor de la peste 500.000 de adolescenți din Statele Unite ale Americii găsite în două sondaje anonime, reprezentative la nivel național, care au fost efectuate din 1991. Ei au analizat, de asemenea, statisticile sinuciderilor păstrate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.
Ei au descoperit că rata de sinucidere a fetelor cu vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani a crescut cu 65% între 2010 și 2015, iar numărul de fete care se confruntă cu așa-numitele „rezultate legate de sinucidere” – simțindu-se fără speranță, gândindu-se la sinucidere, planificarea sinuciderii sau încercarea de sinucidere. — a crescut cu 12 la sută. Numărul de fete adolescente care raportează simptome de depresie severă a crescut cu 58 la sută.
Dar aceleași sondaje îi întreabă pe adolescenți cum își petrec timpul liber, iar între 2010 și 2015, adolescenții au petrecut tot mai mult timp cu ecranele și mai puțin timp participând la alte activități.
Cercetătorii au revenit la date și au căutat o corelație statistică între timpul petrecut pe ecran și simptomele depresive și rezultatele legate de sinucidere. Ei au descoperit că 48% dintre adolescenții care au petrecut cinci sau mai multe ore pe zi pe dispozitive electronice au raportat cel puțin un rezultat legat de sinucidere, comparativ cu doar 28% dintre cei care au petrecut mai puțin de o oră pe zi pe dispozitivele lor.
Simptomele depresive au fost, de asemenea, mai frecvente la adolescenții care au petrecut mult timp pe telefoane și tablete. Descoperirile sunt în concordanță cu studiile anterioare care au legat petrecerea unui timp indelungat pe rețelele sociale de sentimentul de nefericire si angoasa.
Cercetătorii au descoperit ca exista o corelație între utilizarea telefoanelor inteligente și depresie. Cu cât adolescenții petrec mai mult timp pe telefoane, cu atât sunt mai deprimați.
Utilizarea excesivă a telefoanelor inteligente declanșează un alt comportament care joacă un rol în depresie: privarea de somn, care a fost legată de tulburări de dispoziție, idei suicidale și tentative de sinucidere.
În comparație cu zilele de dinaintea telefoanelor inteligente, adolescenții se izolează datorită tehnologiei. Aceasta nu este o noutate pentru părinții care au crescut într-o epocă diferită.
Adolescenții din ziua de azi petrec mai mult timp în fața unui ecran în loc să se întâlnească unii cu alții – întâlnirile virtuale au luat locul patinoarelor, pistelor de bowling, terenurilor de baschet, piscinelor și locurilor de adunare de diverse feluri.
Studiile arată că aceste schimbări în comportamentul și stările emoționale ale adolescenților s-au produs destul de brusc în jurul anului 2012, care coincide cu anul în care procentul adolescenților cu telefoane inteligente a crescut cu peste 50% pentru prima dată.
Între timp, ratele depresiei și sinuciderii adolescenților au explodat din 2011. Și acum, cercetările arată că trei din patru adolescenți dețineau un telefon inteligent până în 2017.
Din păcate, adolescenții zilelor noastre, atât de dependenți de telefoanele lor inteligente și de întâlnirile online, sunt in mod clar, mai nefericiți decât generațiile anterioare.
In contrapartida, s-a descoperit, de asemenea, că petrecerea timpului departe de dispozitivele cu ecran – de exemplu, implicarea în interacțiuni sociale în persoană, practicarea regulata a sportului și exercițiilor fizice, efectuarea temelor sau participarea la slujbe religioase – a fost legată de o scadere a incidentei simptomelor depresive și a tendintelor sinucidale. Descoperirile fiind publicate în revista ClinicalPsychologicalScience .
Profesorul Jean M. Twenge de la SanDiego State University, a spus că limitarea timpului pe ecran la una sau două ore pe zi ar intra statistic în zona sigură pentru utilizarea dispozitivului.
De fapt, adolescenții care petrec trei sau mai multe ore pe zi absorbiți de o realitate virtuală își cresc riscul de sinucidere cu peste 30 la sută.
BUUUUUUN!
Toata povestea de mai sus se întâmpla si se discuta înainte de pandemie… Ce se întâmpla după… e tăcere… e drama…
Coloana sacrata se articuleaza cu bazinul la nivelul celor doua oase iliace, formand astfel articulatia sacroiliaca. Sacrul poate fi vazut asemeni unui con care se inastreaza intre cele doua oase iliace, realizand astfel un excelent sistem autoblocant cu rol stabilizator.
Suprafatele articulare au un contur neregulat, cu creste, protuberante, depresiuni adancituri, uneori cu diferente majore intre articulatia sacroiliaca stanga fata de cea dreapta si care tind sa se aplatizeze o data cu inaintarea in varsta. Suprafata articulara se rasuceste de sus in jos, preluand astfel si amortizand tensiunile atat ascendente, cat si descendente.
Desi miscarile de la nivelul acestei articulatii sunt de ordin subtil, acestea au rolul de a ajuta ca articulatia sacroliliaca sa preia greutatea trunchiului in pozitia stand in picioare, ajuta la mentinerea echilibrului in timpul mersului si au rol de amortizor al socurilor pentru coloana vertebrala.
Sacroileita este inflamatia uneia sau a ambelor articulatii sacroiliace. In procent de 15% – 20% este cauza a durerilor lombare joase.
Simptome:
Durerea:
caracter sacaitoar, iritant sub L5 (poate fi resimtita unilateral sau bilateral);
poate iradia la nivelul soldului;
se accentueaza cand se aplica presiune asupra articulatiei sacroiliace;
se accentueaza in sprijin unipodal (stand intr-un picior);
prezenta in pozitia sezand, in timpul mersului, urcatul scarilor;
caracter nocturn;
2. Parestezii la nivelul fesei si/sau la nivelul fetei posteriore a coapsei (uneori pana la nivelul fetei posterioare a genunchiului).
3. Tulburari ale somnului: cauzate de durerea persistenta.
4. Senzatie de instabilitate la nivelul coloanei lombare sau la nivelul soldului: resimtita in timpul mersului sau in pozitia stand in sezut.
Cauze
dezechilibru musculoscheletal cauzat de hipermobilitate / hipomobilitate, asimetrii ale suprafetelor articulare intre sacroiliaca stanga si dreapta etc;
Musculatura implicata in stabilizarea articulatiei SI este:
musculatura din plan profund abdominal; Transversul si oblicul abdominal, prin originile lor pe creasta iliaca ajuta la inchiderea pelvisului si imbunatatesc controlul si stabilitatea anterioara a articulatiei SI.
musculatura bazinului in plan profund: fesier mare, fesier mijlociu, fesier mic, piriform, gemeni superiori si inferiori, patrat femural, obturator intern.
Fesierii sunt implicati in stabilizarea si controlul regiunii laterale si posterioare a bazinului.
Hipotonia sau lipsa de rezistanta a oricaror muschi de la acest nivel ii confera articulatiei sacroliliace un potential vulnerabil de miscare excesiva. Aceasta hipermobilitate la nivelul artic SI duce la disfunctii articulare sau instabilitate si evident la dureri ulterioare.
tehnica incorecta de ridicare si purtare a greutatilor;
infectii de tract urinar sau genital ( de cele mai multe ori implica sacroileita bilaterala);
sarcina – datorita modificarilor hormonale ce duc la intinderea ligamentelor, cu scopul de a adapta diametrul bazinului pentru momentul expulziei fatului.
Tratament
Repaus: necesar in faza acuta. Ajuta la reducerea procesului inflamator si la restabilirea starii de bine
AINS + miorelaxant
Aplicatii locale cald/rece
KinesioTape: foarte eficient in faza acuta. Ajuta la eliberarea presiunii acumulate la nivel articular si in musculatura asociata, prin crearea de spatiu, imbunatatirea fluxului sangvin, influentarea fasciei. Efectele benefice se vor resimti imediat dupa aplicatie.
Orteza: purtarea unei orteze se recomanda doar in faza acuta, avand rol de sustinere, in vederea restabilirii starii de bine cat mai rapid.
Terapie manuala: tehnici de eliberare miofasciala;
Laserterapie: efectul antialgic, antiedematos, miorelaxant si biostimulator ajuta la recuperarea starii de bine la refacerea tesuturilor afectate;
Kinetoterapie: reechilibrarea structurilor musculo-articulare implicate in aliniamentul si dinamica articulatiei SI. Protocolul terapeutic va fi personalizat si va include exercitii specifice nevoilor fiecarui caz in parte (exercitii de tonifiere si stretching, mobilizari articulare usoare etc) .
Electroterapia: curenti de joasa si de medie frecventa (c. TENS, c. interferentiali, . Trabert etc)
Discopatia lombara este una dintre cele mai des intalnite afectiuni in cadrul cabinetelor de recuperare medicala. Aceasta se caracterizeaza printr-un proces de degenerare a discurilor intervertebrale, prin deshidratare si pierderea proteinelor.
Cauze si factori de risc
Sedentarismul– lipsa activitatii fizice duce la accelerarea procesului de imbatranire discala si la slabirea aparatului musculoligamentar, aducand fragilitate coloanei lombare.
Obezitatea – creste presiunea exercitata la nivelul coloanei lombare si a discurilor intervertebrale de la acest nivel.
Activitati fizice intense – meserii sau sporturi de performanta care supun discurile interverterale unor eforturi intense si/sau repetitive.
Traumatisme
Fumatul – accelereaza procesul de deshidratare si degradare discala
Varsta inaintata
Mostenire genetica ( canal spinal ingust)
Postura vicioasa, sezutul prelungit (la birou, la volan etc).
Simptome
Durerea
este principalul simptom
localizata la nivel lombar
se accentueaza in pozitia stand in sezut sau in ortostatism prelungit
prezenta la schimbarea pozitiilor
se poate instala treptat sau brusc
poate iradia la nivelul bazinului, feselor, membrelor inferioare (unuia sau ambelor)
ameliorata de mentinerea anumitor pozitii (fetala etc).
Semne neurologice: parestezii la nivelul membrelor inferioare, tulburari de mers, tulburari sfincteriene etc.
Contractura musculaturii lombare ( lumbago ) care genereaza o durere puternica. Poate ajunge sa imobilizeze pacientul.
Diagnosticul
Medicul specialist stabileste diagnosticul in urma examenului clinic. Investigatiile imagistice (Rx, CT, RMN) vor confirma diagnosticul.
Important de mentionat: doar investigatiile imagistice nu pot oferi un diagnostic de certitudine in absenta unui tablou clinic complet la momentul efectuarii.
Tratament
Medicamentos
AINS + decontracturante musculare
Recuperare medicala
Principalele obiective ale tratamentului recuperator vor fi:
reducerea pana la suprimare a sindromului dureros si a inflamatiei;
in functie de stadiul afectiunii se urmareste: tonifierea musculaturii slabite (mm. abdominala etc), asuplizarea trunchiului inferior, a muschilor ischiogambieri, psoasiliac etc.
corectarea tulburarilor de postura
restabilirea controlului miscarii
prevenirea recidivelor.
Mijloace terapeutice:
Kinetoterapie: programe de exercitii (McKenzie, Williams etc), adaptate de kinetoterapeut, fiecarui caz in parte. Nu exista programe universal valabile.
Terapie manuala, masaj decontracturant
Kinesio-taping
Aplicatii locale de caldura
Fizioterapie: curenti de joasa sau medie frecventa, laserterapie, ultrasunet etc.
Chirurgical
Interventia chirurgicala se impune in situatii exceptionale, in stadii avansate.
Boala artrozica este o afectiune degenerativa a articulatiilor, caracterizata prin degradarea cartilajului ce imbraca extremitatile osoase.
Cartilajul este un tesut conjunctiv, bogat in colagen. El protejeaza extremitatile osoase si faciliteaza miscarea la nivel articular.
Rolul cartilajului este completat de membrana sinoviala, ce imbraca articulatia.
Cartilajul are de asemeni rol de amortizor. Prin structura sa puternica si flexibila poate prelua socurile, reusind sa repartizeze in mod egal fortele la nivel articular.
Cartilajul este compus din apa intr-un procent covarsitor, colagen si diferite proteine care formeaza o retea care se impregneaza cu lichid sinovial asemeni unui burete.
Toate acestea asigura atat elasticitatea cat si rezistenta articulara.
Cartilajul contine de asemenea si celule specializate – condrocite, care asigura o regenerare permanenta.
Simptome
Durerea – cel mai pregnant simptom. Variaza in functie de severitate. Prezenta la miscare. In cazurile severe intalnita si la repaus.
Redoare matinala articulara – dispare de obicei in 20-30 min.
Crepitatii articulare – cauzate de suprafetele articulare neregulate
Tumefiere ocazionala articulara
Deformare articulara
Diagnostic
Examenul clinic este completat de examenul radiografic ce pune in evidenta ingustarea spatiului articular, prezenta osteofitelor marginale, osteoscleroza subcondrala etc.
Factori favorizanti
Varsta: persoanele trecute de 60 ani.
Factori ce tin de stilul de viata: excesul ponderal, sedentarismul
Traumatisme
Suprasolicitari mecanice repetate
Dezechilibre biomecanice
Articulatii afectate
Cel mai adesea artroza se instaleaza la nivelul coloanei vertebrale, a articulatiei soldului, genunchiului, interfalangienelor distale si proximale ale mainii, la articulatia trapezo- metacarpiana a policelui si metatarso-falangiana a halucelui.
Tratament
Obiective:
ameliorarea sindromului dureros
reducerea procesului inflamator si a efectelor generate de acesta
cresterea tonusului muscular la nivel supra si subiacent articulatiei afectate
imbunatatirea functiei de coordonare, control si echilibru
Mijloace terapeutice
In alegerea schemei de tratament se va tine cont de etapa de evolutie a artrozei si de afectiunile interconexe existente.
FIZIOTERAPIE: curenti de joasa si medie frecventa, ultrasunetul, laser-terapia, galvanizarile etc
KINETOTERAPIE, HIDROKINETOTERAPIE:
exercitii izodinamice cu sau fara rezistenta, exercitii izometrice in vederea imbunatatirii tonusului muscular si a echilibrului dintre muschii agonisti si antagonisti
tractiuni, posturari realizate manual sau cu ajutorul unor montaje de scripeti (etc) in vederea imbunatatirii functiei articulare, combaterea redorii articulare etc.
TERAPIE MANUALA
TERMOTERAPIE: aplicatii locale sub forma de parafina, perna electrica, saculeti cu sare incalzita etc.
MEDICATIE ANTIINFLAMATORIE
In cazuri extreme, se poate indica interventie chirurgicala ortopedica de protezare, in special pentru articulatia genunchiului si a soldului.
Tendinita peroneala este inflamatia unuia sau a ambelor tendoane peroneale.
Anatomie
M.Lung Peronier este situat superficial si are originea:
pe fata antero-laterala a capului fibulei
condilului lateral al tibiei
fascia gambei
capsula articulatiei tibio-fibulare
Insertia:
la nivelul tuberculului metatarsianului 1 si cuneiformele intermediar si medial
Inervatie: N. Peronier Superficial
Actiune:
cel mai important muschi pronator
abductie si rotatie lateral picior
flexor plantar
mentine bolta plantara
M. Scurt Peronier situat sub m.Lung Peronier si are originea:
in jumatatea distala a fetei laterale a tibiei
septul intermuscular anterior
septul intermuscular posterior.
Insertie :
impreuna cu tendonul M. Lung Peronier, inconjura posterior maleola fibulara si se insera pe tuberozitatea metatarsianului 5
Inervatie: N. Peronier Superficial
Actiune:
flexie plantara picior
abductie si rotatie lateral picior
prin ridicarea marginii laterale a piciorului aplatizeaza bolta plantara
Ambele tendoane inconjura posterior maleola fibulara fiind adapostite la acest nivel de retinaculum peronier.
Simptome:
durere la nivelul maleolei externe, cu urmatoarele caracteristici:
se intensifica in timpul miscarii si scade la repaus
prezenta la palparea tendoanelor peronierilor
prezenta la inversia pasiva sau eversia piciorului impotriva rezistentei.
2. inflamatie retromaleolara
3. tensiune si rigiditatea.
Cauze
alergarea pe teren accidentat care forteaza piciorul in eversie pe perioade lungi de timp.
folosirea excesiva a tendoanelor peronierilor, intalnita in special in randul baschetbalistilor si a dansatorilor
lipsa incalzirii sau incalzire inadecvata
dezechilibru musculo-ligamentar
tehnica incorecta de alergare etc
Tratament
Repaus – este obligatorie intreruperea activitatii sportive pentru cateva saptamani, pana la refacerea tendoanelor afectate.
Imobilizarea – poate fi necesara in anumite situatii
Mentinerea unei pozitii antideclive (piciorul ridicat), in special in primele zile.
Gheata – niciodata in contact direct cu tegumentul ci infasurata intr-un material textil (prosop). Aplicatii de 15-20 min, la doua – trei ore distanta.
AINS
Fiziokinetoterapie
Ultrasunet
Laserterapie
TENS
Terapie manuala
Kinesio-Tape
Stretching
Exercitii de tonifiere a Mm Peronieri
Cresterea mobilitatii la nivelul gleznei
In cazurile severe se poate interveni chirurgical.
Perioada de recuperare poate dura 4-6 saptamani pana la 4 luni.
Incepand din 22 septembrie, in cadrul Asociatiei Supra (www.asociatia-supra.ro) voi porni un grup de suport pentru persoane supraponderale. Intalnirile vor fi saptamanale, in fiecare joi , in intervalul 18-19.30, in Bucuresti, vis-a-vis de Plaza Mall Drumul Taberei.
Intrarea si iesirea sunt libere, fiecare participa dupa cum simte nevoia, iar costul unei sedinte este de 45 de lei.
De ce un grup de suport? Consider ca in acest moment sunt destule informatii disponibile despre CE ar trebui sa faci , insa totusi ceva nu functioeaza pana la capat. Cred ca energia grupului si acceptarea pe care le vei gasi aici ar putea fi un ultim ingredient care sa te impinga mai departe.
Vorbind despre acceptare, sunt binevenite si persoanele care nu vor sa faca ceva in directia slabirii in acest moment al vietii lor, insa se confrunta cu discriminare si sfaturi din partea celorlalti, iar pentru asta se simt furioase. De…
In timpul mersului, la birou, in banca la scoala, in fotoliu acasa etc, avem cu totii tendinta de a adopta posturi defectuoase care in timp ne provoaca suferinta.
Constientizarea propriului corp
Foarte multe persoane adopta o postura gresita fara a fi constiente de acest lucru. De aceea primul si cel mai important lucru pe care il avem de facut este acela de a constientiza propria postura.
Cand vorbim despre postura, nu ne referim doar la pozitia spatelui. Ne vom raporta la postura ca la o constructie arhitecturala. Vom incepe s-o analizam pornind de la baza sau fundatie: talpile, gleznele, genunchii, bazinul, coloana vertebrala, capul.
Corpul nostru functioneaza pe modelul economic, cautand confortul. Daca o persoana nu sta dreapta poate fi din cauza unui dezechilibru initial, fata de care corpul adopta o strategie care sa-l ajute sa se miste in spatiu fara a se obosi prea tare.
Paralizia Bell este o afectiune neurologica acuta ce intereseaza nervul facial. A fost descrisa pentru prima oara de Sir Charles Bell.
Localizarea leziunii neuronului motor inferior poate fi precis diagnosticata printr-o evaluare atenta a implicarii si a nervului scaritei, nervului petros sau a nervului timpanului.
Cauze
De cele mai multe ori este de etiologie necunoscuta. Se presupune a fi de natura virala (V.Herpes, V. V- Zoster etc) sau inflamatorie.
Diagnostic
Diagnosticul se stabileste in urma examenului clinic. Pacientul prezinta urmatoarele simptome, ce apar de obicei subit:
slabiciune musculara sau paralizie
incapacitatea de a clipi si de a inchide ochiul
dificultati de vorbire
dificultati la masticatie
salivatie excesiva ca urmare a inchiderii incomplete a gurii
diminuarea sau perturbarea gustului
disparitia ridurilor de pe frunte
sensibilitate la zgomote
tumefactie faciala
nas infundat
cefalee
durere la nivelul mandibulei sau retroauricular pe partea afectata.
Tratament
Deoarece in cele mai multe cazuri se suspecteaza ca o infectie virala sta la baza aparitiei paraliziei Bell, vom intalni ca medicatie prescrisa:
Antiviralele
Corticosteroizii
Un alt aspect foarte important este protejarea ochiului, care nu se mai inchide. Se vor folosi “lacrimi artificiale” si mai ales peste noapte se va purta un bandaj. Se recomanda, deasemeni purtarea unei perechi de ochelari de soare pentru a proteja ochiul ce nu mai are capacitatea de a clipi spontan, pentru a se proteja de razele ultraviolete, praf, obstacole etc.
Recuperare medicala
Masaj sau automasaj sub indrumarea unui fizioterapeut: ajuta la imbunatatirea vascularizatiei pe zona respectiva.
Comprese calde: pot avea un efect de relaxare, calmare a durerii si imbunatatirea vascularizatiei.
Tehnici de relaxare/meditatie.
Exercitii de mimica:
Stadiul pasiv 1: pacientul se gandeste la miscare pe care doreste sa o execute si fizioterapeutul o realizeaza.
Stadiul pasiv asistat: privind in oglinda, pacientul incearca sa realizeze miscarea dorita. Fizioterapeutul ii insoteste gestul, co ducandu-i miscarea pana la capat si mentinand pozitia finala cateva secunde, pentru a stimula atentia vizuala si cognitiva a pacientului.
Stadiul activ asistat: pacientul executa fara ajutor miscarea dorita, urmand la fizioterapeutul sa mentinta mentinta pentru cateva secunde pozitia finala.
Stadiul activ: pacientul realizeaza singur miscarea in fata oglinzii, lent, fara a forta.
Prin respectarea acestor stadii prevenim aparitia co-contractiei si a spasmului.
Practicarea regulata a exercitiilor ce implica musculatura fetei are rolul de a accelera viteza de recuperare.
Prin efectuarea acestor exercitii se restabileste conexiunea dintre creier si muschi.
Se va lucra analitic fiecare grupa musculara afectata:
Ochi:
inchiderea si deschiderea ochilor cu mentinerea pozitiei
incruntarea si ridicarea sprancenelor
Nas:
strangerea nasului (semn de dezgust)
umflarea narilor
Obraji:
umflarea obrajilor si mentinerea pozitiei
sugerea obrajilor
Buze:
pronuntarea sunetului “mmmmm” prelungit
strangerea buzelor ca intr-un pupic
impingerea buzei superioare cu limba
impingerea buzei inferioare cu limba
Chiar daca pacientul resimte o incapacitate de a realiza aceste miscari, nu trebuie sa renunte.
tel: 0723026869 